Ce trebuie să știi

Celebra Serie Pettson și Findus s-a imbogatit cu o noua apartie de exceptie: cartea Aventuri cu Pettson și Findus ! Aceasta carte a aparut in format cartonat, cu dimensiuni generoase de 210 x 297 mm, are 152 de pagini și este full-color. Minunat ilustrata, seria Pettson si Findus a inregistrat vanzari de peste 6 milioane de exemplare si a fost tradusa in 44 de limbi. In Suedia si peste tot in lume, aceasta serie este un adevarat fenomen. Oricine a auzit de bătrânul fermier Pettson și de tovarășul său, motanul Findus cel vorbăreț. Aventurile batranului fermier Pettson si ale tovarasului sau, vorbaretul motan Findus, sunt perfecte pentru a fi citite cu voce tare sau ca prime lecturi ale micilor scolari. Descrierea cartii Aventuri cu Pettson și Findus : Bine ați venit acasă la Pettson & Findus! Printre știuci uriașe și găini încăpățânate, printre vulpi speriate, bursuci ursuzi și flecăreți jucăuși, veți găsi drumul către ferma lui Pettson, veți face camping și vă veți sărbători ziua de naștere de trei ori pe an, ca Findus. Aici și numai aici o să aflați lucruri neștiute încă din viața celebrilor Pettson și Findus și veți învăța câte ceva din secretele naturii. Poveștile sunt însoțite de schițe care urmează drumul în viață al fiecărui personaj în parte, de la flecăreții invizibili cu care se distrează răsfățatul Findus la scene din atelierul de inventator al lui Pettson. Pe Librex.ro gasiti si minunata Colectia Pettson & Findus. Set 9 carti . Acesta colectie de 9 titluri contine cartile Tortul de clatite, Vanatoarea de vulpi, Cand Findus era mic si a disparut, Findus la pescuit, Petrecerea de Craciun a lui Pettson, Cocosul lui Pettson, Taraboi in gradina de zarzavaturi, Pettson pleaca in excursie cu cortul , Findus se muta. Sven Nordqvist s-a nascut in 1946 in Helsingborg, iar desenul si pictura au fost dintotdeauna pasiunile lui. Nordqvist a mai lucrat ca arhitect, profesor si grafician. In 1983, a castigat concursul de carti ilustrate pentru copii al Editurii Opal, cu Agaton Öman si alfabetul. Urmatoarea lui carte, Tortul de clatite , a insemnat nasterea personajelor Pettson si Findus. N-a fost gandita ca o serie de carti de la început, dar batranul si motanul lui i-au fermecat pe cititori, si astazi sunt printre cele mai indragite personaje din cartile pentru copii suedeze. De acelasi autor, la editura Pandora M au mai aparut si cartile: Tortul de clatite , Vanatoarea de vulpi , Cand Findus era mic si a disparut , Findus la pescuit , Petrecerea de Craciun a lui Pettson , Cocosul lui Pettson , Taraboi in gradina de zarzavaturi , Pettson pleaca in excursie cu cortul , Findus se muta , Asculta-l pe Findus , Cartea de bucate a lui Pettson si Findus si cartea Surpriza de Craciun pentru Findus Fragment din carte: Moș Pettson stătea pe lavița din bucătărie și dezlega un rebus, cu motanul Findus pe genunchi. — Povestește‑mi cum a fost când am dispărut, spuse Findus. — Cum adică „ai dispărut“? Doar ești aici, spuse Pettson. — Nu. Când eram mic. — Aaah. Dar p‑asta o știi deja. Ți‑am spus‑o de o sută de ori. — Nu contează, mai spune‑mi‑o o dată. — Bine, fie, spuse Pettson și lăsă deoparte rebusul. Vrei toată povestea sau doar partea în care ai dispărut? — Spune‑o pe toată, ceru motanul cu un aer satisfăcut și se făcu comod în brațele lui. — Atunci ți‑o spun pe toată, spuse moșul. Uite cum a fost: A fost odată ca niciodată un moș pe nume Pettson. El locuia într‑o căsuță la țară și avea aproape tot ce‑și putea dori un bătrân. Singura problemă era că, uneori, se simțea cam singur. E drept c‑avea câțiva vecini cu care putea să schimbe câte‑o vorbă, dacă musai simțea nevoia, dar și vecinii le‑aveau pe‑ale lor. Mai avea și câteva găini care îi mai țineau de urât, cât de cât. Dar găinile astea ale lui erau destul de zăpăcite. Când îi era lumea mai dragă și discuta de zor cu ele, se trezea c‑o luau la sănătoasa, pentru că vreuna dintre ele găsea vreo râmă sau ceva asemănător. De vreo discuție mai serioasă nici nu putea fi vorba. Când se însera și găinile se duceau la culcare, căsuța îi părea dintr‑odată goală. I se încuiau urechile de atâta liniște și totul îi părea trist Într‑o zi, pe moș Pettson l‑a vizitat Beda Andersson, să‑i dea binețe și să stea puțin la taclale. I-a adus melci cu scorțișoară, așa că Pettson a invitat‑o la cafea. Dar prea multe n‑a zis. Beda Andersson își dădu seama că moșul nu era deloc în toane bune. — Ție ți‑ar trebui o nevastă, să te mai înveselească puțin! spuse ea. — Neeeh, spuse Pettson. Dacă mi‑ar fi trebuit, aș fi făcut rost de o nevastă demult. Acum sunt prea bătrân, m‑am obișnuit să mă descurc și singur. Nu aș face față unei muieri în toată firea. Neeeh… n‑am eu nevoie de nimeni… — Nici măcar o amărâtă de mâță n‑ai. — Nu, spuse Pettson și căzu pe gânduri. O pisică n‑ar fi așa mare bătaie de cap. Poate c‑ar trebui să‑mi iau o pisică.